- CRIME ECONOMICE:
- Înstrăinarea, reducerea activităţii, închiderea sau demolarea unor companii de talie europeană, cum ar fi: „Electroputere” Craiova, întreprinderi de vagoane şi material rulant etc.,
- Demolarea Combinatului Siderurgic Călăraşi – cel mai mare producător de şină pentru calea ferată din sud-vestul Europei,
- Distrugerea Căii Ferate Rm. Vâlcea Vâlcele în momentul în care trebuia să fie pusă în funcţiune,
- Închiderea mai multor gări,
- Părăsirea mai multor tronsoane de cale ferată şi reducerea numărului de kilometri de cale ferată în România,
- transformarea CFR (companie strategică de interes naţional) în SNCFR şi divizarea în mai multe societăţi („CFR” - S.A., „CFR Marfă” - S.A., „CFR Călători” - S.A., „S.A.A.F.” - S.A.), în ideea facilitării înstrăinării acestora.
- VINOVAŢI:
- Miniştrii transporturilor împreună cu secretarii de stat din domeniu,
- Guvernele postdecembriste în frunte cu prim-miniştrii lor,
- Preşedinţii României,
- COMPLICI:
- Consiliile de administraţie ale societăţilor din transportul feroviar,
- Liderii de sindicat, la nivel naţional, ai sindicatelor din aceste societăţi,
- Parchetul General şi DNA-ul care nu au instrumentat acţiunile de administrare frauduloasă a întreprinderilor cu capital de stat, a distrugerii ramurilor strategice ale economiei naționale şi a economiei naţionale,
- Parlamentul României care a adoptat o legislaţie mult prea confuză, incoerentă, instabilă, o legislaţie cu prea multe prevederi antinaţionale, o legislaţie generatoare de corupţie.
Istoric: Partidul Alianța Socialistă
- 28 ianuarie 1990, membrilor Comitetului Central al Partidului Comunist Român le este interzisă participarea la Plenara CC al PCR şi, implicit, în mod tacit, activitatea PCR este interzisă;
- 16 noiembrie 1990, fostul prim ministru al României, Ilie VERDEŢ, reuşeşte să înfiinţeze Partidul Socialist al Muncii – partid continuator al Partidului Comunist Român;
- 09 februarie 1992, Partidului Socialist al Muncii îi este interzisă participarea la alegerile locale;
- 27 septembrie 1992, Partidul Socialist al Muncii participă la alegerile parlamentare şi obţine un număr de 18 locuri (13 deputaţi şi 5 senatori);
- Începând cu 1993, începe acţiunea de dezbinare a Partidului Socialist al Muncii prin înfiinţarea a 7 noi partide socialiste [(Partidul Socialist Român (PSR), Partidul Muncitoresc Român (PMR), Partidul Socialist (PS), Partidul Socialist Muncitoresc Român (PSMR), Partidul Socialist al Renaşterii Naţionale (PSRN), Partidul Socialist Unit (PSU), Partidul Stânga Unită (PSU)];
- 21 martie 2001, Ilie VERDEŢ, fostul preşedinte al PSM, a decedat;
- 3 iunie 2003, noul preşedinte al PSM, Ion SASU, hotărăşte dizolvarea Partidului Socialist al Muncii, aceptând fuziunea prin comasarea a acestuia de către partidul de guvernământ, din acea perioadă, PSD;
- 23 august 2003, membrii PSM se reorganizează şi reînfiinţează partidul sub denumirea Partidul Alianţa Socialistă, lor alăturându-li-se şi foşti membri ai PS, PSMR sau PSRN;
- 26 ianuarie 2004, Tribunalul Bucureşti legalizează înfiinţarea Partidului Alianţa Socialistă;
- 5 mai 2004, Partidul Alianţa Socialistă devine membru fondator al Partidului Stânga Europeană;
- 8 aprilie 2008, Partidul Alianţa Socialistă comasează prin absorţie Partidul Stânga Unită, care era format din Partidul Socialist Unit (PSU) şi Partidul Muncitoresc Român (PMR);
- 3 iulie 2010, Congresul extraordinar al Partidului Alianţa Socialistă a hotărât schimbarea denumirii în Partidul Comunist Român. Instanţele de judecată româneşti au respins această hotărâre. Dosarul a fost înaintat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului;
- Partidul Alianţa Socialistă, cu excepţia alegerilor parlamentare din 2008 când s-a impus obligativitatea achitării unor taxe în vederea acceptării candidaturilor, a participat la toate alegerile locale, parlamentare, europarlamentare şi la prezidenţialele din 2009.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu