Istoric: Partidul Alianța Socialistă

- 28 ianuarie 1990, membrilor Comitetului Central al Partidului Comunist Român le este interzisă participarea la Plenara CC al PCR şi, implicit, în mod tacit, activitatea PCR este interzisă;

- 16 noiembrie 1990, fostul prim ministru al României, Ilie VERDEŢ, reuşeşte să înfiinţeze Partidul Socialist al Muncii – partid continuator al Partidului Comunist Român;

- 09 februarie 1992, Partidului Socialist al Muncii îi este interzisă participarea la alegerile locale;

- 27 septembrie 1992, Partidul Socialist al Muncii participă la alegerile parlamentare şi obţine un număr de 18 locuri (13 deputaţi şi 5 senatori);

- Începând cu 1993, începe acţiunea de dezbinare a Partidului Socialist al Muncii prin înfiinţarea a 7 noi partide socialiste [(Partidul Socialist Român (PSR), Partidul Muncitoresc Român (PMR), Partidul Socialist (PS), Partidul Socialist Muncitoresc Român (PSMR), Partidul Socialist al Renaşterii Naţionale (PSRN), Partidul Socialist Unit (PSU), Partidul Stânga Unită (PSU)];

- 21 martie 2001, Ilie VERDEŢ, fostul preşedinte al PSM, a decedat;

- 3 iunie 2003, noul preşedinte al PSM, Ion SASU, hotărăşte dizolvarea Partidului Socialist al Muncii, aceptând fuziunea prin comasarea a acestuia de către partidul de guvernământ, din acea perioadă, PSD;

- 23 august 2003, membrii PSM se reorganizează şi reînfiinţează partidul sub denumirea Partidul Alianţa Socialistă, lor alăturându-li-se şi foşti membri ai PS, PSMR sau PSRN;

- 26 ianuarie 2004, Tribunalul Bucureşti legalizează înfiinţarea Partidului Alianţa Socialistă;

- 5 mai 2004, Partidul Alianţa Socialistă devine membru fondator al Partidului Stânga Europeană;

- 8 aprilie 2008, Partidul Alianţa Socialistă comasează prin absorţie Partidul Stânga Unită, care era format din Partidul Socialist Unit (PSU) şi Partidul Muncitoresc Român (PMR);

- 3 iulie 2010, Congresul extraordinar al Partidului Alianţa Socialistă a hotărât schimbarea denumirii în Partidul Comunist Român. Instanţele de judecată româneşti au respins această hotărâre. Dosarul a fost înaintat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului;

- Partidul Alianţa Socialistă, cu excepţia alegerilor parlamentare din 2008 când s-a impus obligativitatea achitării unor taxe în vederea acceptării candidaturilor, a participat la toate alegerile locale, parlamentare, europarlamentare şi la prezidenţialele din 2009.

marți, 16 aprilie 2013

În dialog Marco Costa și Constantin Rotaru



1.- Să pornim de la recentele actualităţi. Ultimele luni au fost deosebit de agitate pentru viaţa politică a României; marile demonstraţii populare începute în ianuarie anul trecut, referendumul împotriva Presedintelui Basescu şi sfârşind cu alegerile generale din decembrie. Aceste ultime alegeri au fost câștigate în mod detașat de USL (Uniunea Social Liberală) în dauna Partidului Democrat Liberal (PDL) care se afla la guvernare. Care este, în mod specific, analiza dumneavoastră a votului?

1. Uniunea Social Liberală, o alianță constituită în principal din PSD și PNL, s-a impus ca o forță menită să-l înlăture de la putere pe Traian Băsescu și PDL. Pentru marea masă a alegătorilor nu au prea contat ideologiile și programele politice, fiindcă ele nu au corespuns, și nu corespund intereselor vitale ale poporului. Toate partidele burgheze, fie ele de dreapta sau de stânga social-democrată, au format un cartel care, în esența, acționează pentru a păstra linia neo-colonialistă, de subjugare a României și de jefuire a resurselor economice și a bogățiilor și zăcămintelor subsolului țării. USL a profitat de comportamentul personal tiranic al lui Traian Băsescu, al camarilei sale și al PDL, o formațiune profund antipopulară și reacționară. Astfel, guvernul PDL de la București a pus în aplicare reducerea cu 25% a salariilor, crearea de poveri fiscale pentru întreprinzători, desființarea spitalelor, a școlilor, suspendarea asistenței medicale și, în general, așa cum se exprima Băsescu însuși, suspendarea atribuțiilor statului ca ansamblu de măsuri obligatorii de protecție socială. Din perspectiva guvernului PDL și a lui Băsescu personal, Statul urmează să devină un oficiu polițienesc de colectare de taxe și impozite aberante, fără ca statul să dea socoteală de banii colectați, întrucât aceștia urmează să umple conturile camariliei, să facă grele cheltuieli militare prin participarea României la războaiele de jaf și cotropire ale imperialismului, de asemenea să salveze băncile vinovate de producerea crizei mondiale, să consolideze statul polițienesc prin cheltuieli nesăbuite ale structurilor de forță și ale serviciilor seccrete, pilonii de susținere ai regimului. Putem considera că operațiunea e în plină desfășurare deoarece USL, deși a renunțat la „curbele de sacrificiu”, nu prezintă nici un program de redresare economică și lichidează ultimele obiective economice care aparțin Statului Român (energia electrică, zăcămintele care au mai rămas, combinatele industriale etc.). Prin urmare electoratul român, ca și al celorlalte țări din UE manifestă apatie fiindcă programele neo-liberale, dar și ale cartelului politic european nu se adresează popoarelor, ci exploatatorilor lor.

2.- În ce condiţii s-a desfăşurat campania electorală a PAS (PCR) şi cum se explică rezultatul vostru, care, la prima vedere, apare dezamăgitor? Viaţa politică românească pare puternic polarizată între cele două diferite coaliţii de centru-stânga şi centru-dreapta, cu evidente dificultăţi pentru partidele minore. Dar cele două coaliţii diferă în mod substanţial cu privire la policile sociale, creştere economică şi relaţii internaţionale?

2.- Este dificil să apreciem felul în care cetățenii evaluează calitatea campaniilor electorale burgheze deoarece capitaliștii cunosc foarte bine toate metodele de manipulare. Chiar și absenteismul este pervers dozat, în așa fel ca electorii să trateze cu lehamite votul. Astfel participă la vot doar activiștii formațiunilor bogate și unele segmente de populație corupte prin mită electorală. În schimbul unor bunuri sau mărfuri fără mare valoare, precum și prin bani oferiți votanților foarte săraci, clasa stăpânitoare își asigură forma fără conținut al rezultatelor dinainte cunoscute de organizatorii mascaradelor electorale. Prin mijlocirea serviciilor de forță și ale spionilor din numeroasele servicii secrete, a justiției de partid fascistoide și a procuraturii de șantaj, condusă personal de Traian Băsescu, s-a impus, în 2007, chiar și un nou cod electoral, potrivit căruia candidaturile sunt taxate. Astfel mulți oameni cinstiți nu pot participa democratic la alegeri deoarece ei nu își pot permite să plătească locurile eligibile. 
             PAS are mari dificultăți de a răzbate la masa alegătorilor. Nu avem mijloace adecvate pentru a ne face auzite programul. De altfel puterea folosește cu mare dărnicie calomniile referitoare la clasa muncitoare, a oamenilor muncii în general, tocmai ca planurile noastre să nu fie cunoscute publicului larg. Pot să spun că noi afară de un număr modest de materiale electorale și de munca de la om la om nu beneficiem de nici una din armele propagandistice de care plutocrația beneficiază din belșug.
            Poporul a ajuns în stadiul de a accepta, prin manipulare, întoxicare, diversiune, ceea ce vrea puterea, prezentând albul ca fiind negru, iar negrul ca fiind alb. În aceste condiții noi apreciem că rezultatele depășesc, totuși, așteptările.
În plus, la aceste alegeri obiectivul central pe care și l-a stabilit electoratul a fost acela de a scăpa de Traian Băsescu și de camarila sa concretizată prin partidul care se afla la guvernare, PDL. Ca urmare, celelalte partide, printre care și partidul nostru, nu au mai contat în calculele electoratului.

3.- Vorbiţi-ne în mod mai detailat despre PAS; cum se desfăşoară bătălia legală întreprinsă în 2010 pentru a reobţine oficial numele de „Partid Comunist Român” şi care sunt punctele programatice fundamentale cu care v-aţi prezentat la ultimele alegeri? Unul dintre sloganurile voastre are un impact deosebit: Patriotism, Responsabilitate, Creativitate.

3.- Noi apreciem că o justiție corectă nu poate exista fără legi corecte. Iar legile capitaliste-imperialiste nu sunt nici democratice, nici cinstite. Legile actuale sunt croite astfel încât să susțină inegalitatea socială, supremația gangsterească a grupurilor de presiune ale mafiilor economice, militare și polițienești, de asemenea să favorizeze distrugerea suveranității popoarelor, a libertăților cetățenești, să faciliteze jaful bogățiilor naționale, secătuirea resurselor în favoarea imperialismului, a marilor escrocherii bancare, a corporatocrației. Chiar din interiorul sistemului se aud critici din ce în ce mai severe la adresa acestui capitalism de pradă. A apărut chiar o sintagmă nouă, anume sintagma „capitalism democratic”. Prin urmare ceea ce doresc să realizeze comuniștii are ecoul dorit în rândul maselor populare. Ce doresc la urma urmelor comuniștii? Ei militează pentru abolirea exploatării omului de către om, întoarcerea politicii cu fața către interesul public, către societate și cetățeanul liber de constrângerile profitului cu orice preț, căci profitul cu orice preț se crează doar în folosul oligarhiei mondiale și locale. Noi vrem să realizăm o justă împărțire a bogățiilor naturale, un echilibru corect între muncă și retribuția ei. Marea proprietate este o frână în calea unei societăți umane care să se bizuie pe etică și nu pe privilegii izvorâte din legiuirile și cutumele egoismului și darwinismul social, ale sistemului imperialist.
           Toate aceste idei, dezvoltate în programul nostru, constituie baza de la care pornim în bătălia pe care o ducem pentru a schimba în bine viața oamenilor, a muncitorilor și țăranilor, a tuturor oamenilor muncii, toți cei înrobiți astăzi de marele capital, de marii proprietari de resurse și vieți omenești.
         Justiția românească a respins dreptul imensei majorități a poporului român de a avea propriul partid care să îi apere interesele. În consecință am făcut, pe cale legală, recurs la CEDO, de unde încă nu am primit nici un răspuns. În aceste condiții am intensificat legăturile cu massele prin ceea ce avem disponibil. Încercăm să facem cunoscut oamenilor că sondajele de opinie care, chiar cele stipendiate de dreapta, ne arată că 70-80% din populație apreciază în continuare sistemul socialist, pe care și România l-a parcurs cu importante rezultate în toate domeniile vieții. De asemenea activăm în permanență rețelele sociale, internetul, în favoarea unor largi discuții pe tema drumului pe care să îl urmeze societatea pentru a nu mai avea șomaj, datorii cămătărești, inflație, risipa cauzată de pătura bogată. De asemenea pentru a avea servicii publice de bună calitate în domeniile sănătății, școlii și culturii, siguranței și ordinii, eliberarea societății de obscurantism, de marile escrocherii alimentare și farmaceutice, de cheltuielile nesăbuite pentru războaiele de agresiune și pentru întreținerea luxului, desfrâului și depravării păturilor bogate. Probabil că vom alege și un alt slogan, este nevoie de o trezire generală, de ieșire din anestezia administrată de profesioniștii minciunii și manipulării globale și locale. Uriașa prefăcătorie occidentală, fariseimul sistemului său trebuie să recunoască faptul că politicile sale nepopulare au dat greș, au scufundat întreaga emisferă într-un marasm din care nu se mai poate ieși decât prin schimbarea mentalităților și practicilor imperialiste.

4.- Să vorbim de reconstrucţia unui Partid Comunist pe pământ românesc, retrimite imediat la cunoscutele evenimente din 1989. Au trecut mai mult de 20 de ani de la aşa-zisa revoluţie din 1989, în mod sigur, în această periodă de timp, comuniştii români au analizat experienţa României socialiste. La ce concluzii aţi ajuns, faţă de experienţa socialistă în ţara dumneavoastră şi faţă de figura Preşedintelui Nicolae Ceauşescu? Şi pentru că la lumina căderii foarte puternice a drepturilor şi garanţiilor sociale pentru români în ultimii douăzeci de ani, foarte des ne întâlnim cu mulţi compatrioţi ai dumneavoastră care au incă o amintire plăcută despre perioada socialistă.

4. Reconstrucția PCR și a socialismului în general reprezintă sarcini complexe, misiuni de anvergură. Ele nu pot  fi duse la bun sfârșit fără crearea unui partid sau mișcare revoluționară cu o bună cunoaștere a lucrurilor. Este vorba aici, în primul rând, de realizarea condițiilor politice, economice și sociale  capabile să conducă la victoria asupra sistemului bazat pe inegalitatea socială. Fără a intra în detalii istorice, este necesar să observăm că lucrurile s-au schimbat față de cele de după primul și al doilea război mondial din secolul trecut. URSS s-a destrămat din cauze pe care încă nu suntem siguri că le-am înțeles foarte corect. În orice caz noi nu credem că această destrămare s-a datorat imploziei populare. Dacă așa s-ar fi petrecut lucrurile, ar fi urmat în fostele țări socialiste construcția unor regimuri dedicate maselor de oameni ai muncii. În realitate, după destrămarea URSS și a lagărului socialist a urmat o restaurație capitalistă specifică: țările și-au pierdut independența, economia lor s-a reorganizat pe model colonialist, plutocrațiile au confiscat puterea poporului în favoarea păturilor stăpânitoare, democrația și libertățile au suferit un regres puternic.
         Extinderea socialismului după al doilea război mondial a fost posibilă datorită forței URSS, devenită mare putere după înfrângerea Reich-ului nazist. În prezent nu mai există URSS, iar țări precum Cuba, Vietnam, RPD Coreea nu au capacitatea de a susține lupta pentru cauza socialismului. Singura mare putere rămasă sub conducerea comuniștilor este preocupată îndeosebi să își consolideze poziția proprie. Noi credem că fiecare partid trebuie să lupte pentru rezolvarea problemelor proprii, dar în același timp considerăm că partidele noastre, ca partide de stânga, trebuie să dea dovadă de solidaritate și să susțină cauza generală. 
           În ceea ce privește moștenirea comunistă în România considerăm că faptele sunt grăitoare. De 24 de ani se jefuiește patrimoniul țării, se îmbogățesc pe seama muncii poporului, mafiile locale, băncile, FMI, excrocii internaționali, komisarii noilor stăpâni ai lumii, jandarmii planetari ai UE și SUA, în vreme ce șomajul, inflația, distrugerea protecției sociale au depășit demult cotele de avarie, iar oligarhiile de la putere încă mai au ce fura, mai au ce jefui din tot ce au construit comuniștii.
           Noi nu am reușit să finalizăm elaborarea sintezelor referitoare la perioada de până în 1989. Am inventariat lucrări și materiale de presă referitoare la acest subiect, dar nu putem afirma că am epuizat tema. Însă în ceea ce îl privește pe Nicolae Ceaușescu suntem în măsură să apreciem că el a fost, neîndoielnic, un fiu devotat al poporului român și al clasei muncitoare, un militant eminent al mișcării muncitorești și comuniste internaționale. Apreciem că el s-a manifestat atât ca diplomat, vizionar, politician, de asemenea ca doctrinar important, în măsura în care limitele și constrângerile epocii, propria personalitate i-au îngăduit să se manifeste. Experiența construcției socialiste ne este de folos pentru că lucrurile trebuie luate de la zero, ciuma restaurației burghezo-moșierești și pârjolul material care o însoțește a distrus avuția societății și primejduiește de moarte însăși viața poporului.


5.- După lovitura de Stat din 1989 România a întreprins un proces lung de reapropiere de occidentul capitalist care a culminat în 2004 când ţara voastra a devenit membra NATO. O reuşită paradoxală şi tragică, mai ales la lumina consideraţiei istorice pe care socialismul român, fie în anii Preşedintelui Gheorghiu-Dej şi încă mai marcant în anii preşidenţiei lui Ceauşescu, ţara voastră s-a distins prin apărarea propriei suveranităţi şi a independenţei – atât ideologic cât şi geo-politic – fie faţă de ţările occidentale cât şi de aliaţii aderenţi Pactului de la Varşovia. Adeziunea la NATO determină o condiţie de „suveranitate limitată” pentru ţara voastra. Sunteţi de acord cu acestă afirmaţie?

5 - Noi arătăm ceea ce se vede pe harta continentului nostru: România este o țară în Europa Centrală, iar acest lucru se reflectă în situația ei generală. Avem o limbă latină de sorginte occidentală, cu influențe semnificative în vocabular provenite din zestrea răsăriteană. Comportamentul românilor este foarte apropiat oamenilor din vest, dar nu în copie absolută. Mercantilismul și egoismul specific occidentului nu îi caracterizează pe români, care sunt incomparabil mai ospitalieri, mai generoși, mai altruiști. Cultura industrială și economia socialistă edificată în perioada așa zis comunistă s-au format și consolidat în colaborare cu tehnologia din apus, într-un proces sincretic vast, care cuprinde inclusiv spiritualitatea românească. Suntem creștini, monoteiști, ca și Sanctitatea Sa, Papa de la Roma. Dar noi nu suntem catolici. Suntem ortodocși. Astfel stând lucrurile, țara noastră are multe elemente comune și cu Vestul și cu Estul, iar politica noastră reflectă acest caracter și trebuie ținut seama de acest specific. Altfel riscăm să îndreptăm România spre direcții greșite, cu urmări nefaste pentru poporul nostru, cum a fost, de exemplu, alianța cu Germania nazistă, al III-lea Reich.
            România capitalistă interbelică, la fel ca și România capitalistă post-decembristă, a renunțat în realitate la independența și suveranitatea țării, statutul ei devenind unul colonial, în ultimele luni chiar statut de protectorat, cu consecințe dramatice pentru oamenii muncii. Comparația cu situația României din perioada comunistă ne arată că abia atunci ne-am bucurat de independență politică și economică. Comuniștii au știut să depășească perioada de ocupație de după război și, pas cu pas, au știut să construiască, pentru prima oară în istoria ei modernă, o Românie suverană, stăpână pe bogățiile sale și liberă să culeagă roadele muncii poporului. Gheorghe Gheorghiu-Dej a avut diplomația de a convinge URSS să își retragă trupele de ocupație, de asemenea să adopte un ton principial în polemica ruso-chineză. Nicolae Ceaușescu a continuat și dezvoltat această conduită. Poziția țării noastre în cadrul Tratatului de la Varșovia a contribuit la respectarea statutului de alianță defensivă, de apărare a sistemului socialist și nu de declanșare a războielor. Cât timp Tratatul de la Varșovia a funcționat, NATO a fost de asemenea silit să pună frână planurilor sale belicoase. Ați văzut ce s-a întâmplat, și se întîmplă permenent, după ce s-a desființat Tratatul de la Varșovia. NATO și-a dat arama pe față în Europa, Africa, America, Asia,  devenind principalul provocator și purtător al războaielor de jaf și cotropire, principala cauză a sărăcirii planetei, principala cauză a terorismului mondial.
          ROMÂNIA NU TREBUIA SĂ DEVINĂ MEMBRĂ A NATO. ROMÂNIA NU ARE CE CĂUTA ÎN NATO! NATO TREBUIA DESFIINȚAT CONCOMITENT CU TRATATUL DE LA VARȘOVIA. De altfel trebuie să spunem că țara noatră a intrat în NATO fără consultarea poporului, fără o dezbatere publică largă și competentă, fără referendum. ROMÂNIA A INTRAT ÎN NATO ÎMPINSĂ DE INTERESELE GEO-POLITICE ȘI ECONOMICE ALE PRINCIPALELOR ȚĂRI IMPERIALISTE. ROMÂNIA NU A CERUT NICIODATĂ DIN VOINȚA NAȚIONALĂ ADERAREA LA NATO. ADERAREA A FOST DICTATĂ DE IMPERIALISMUL OCCIDENTAL PRIN INTERMEDIUL MARIONETELOR SELECȚIONATE DE SPECIALIȘTII MARILOR CONSPIRAȚII ȘI DIVERSIUNI MONDIALE.
           De asemenea, trebuie să spunem că nici aderarea la UE nu s-a produs prin voința poporului, care nu a fost consultat, nu a avut posibilitatea de a dezbate această problemă, nu a cunoscut în realitatea profundă costurile și servituțile la care au fost supuși românii pentru a li se distruge țara, economia ei, politica ei, spiritualitatea ei. Noi spunem că ROMÂNIA TREBUIE SĂ IASĂ DIN UE, ACEASTA FIIND ÎN REALITATE NU O COMUNITATE DE INTERESE ARMONIOS ÎMPLETITE ÎN BENEFICIUL UNEI EUROPE A PĂCII ȘI CONSTRUCȚIEI ECONOMICE ȘI SOCIALE, CI O EUROPĂ A IMPERIALISMULUI, CEL DE AL IV-lea REICH!


interviul va fi publicat în Italia pe site-ul revistei "Eurasia".

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu